duminică, 1 iunie 2014

Toleranța



Citate:

„Ce este toleranța? Atributul umanității.“
„Discordia este marele rău al speciei umane, iar toleranţa este singurul leac.“
Voltaire

Cel mai bun rezultat al educaţiei este toleranţa.
Helen Keller

„A fi tolerant nu este o calitate intrinseca, ci una pe care o dobandesti prin educatie, cultura si, mai ales, prin antrenament. Uitati-va la copii cand se joaca: daca unul incearca sa-i ia altuia jucaria din mana, se trezeste brusc cu un pumn in cap. Toleranta o invata de la parinti, nu o au in sange.“

„Toleranta pentru mine reprezinta o forma superioara de intelegere, intelepciune, putere si civilizatie. Este nevoie de educatie si cultura, asimilata sau mostenita, de intelegere a sinelui, in primul rand, de cuprinderea efectelor lipsei de toleranta ca sa ajungi la profunzimea si capacitatea luxului de a fi tolerant. Pentru ca toleranta nu inseamna renuntare, slabiciune sau indiferenta, cu toate ca de multe ori, in mod gresit, tindem sa o asimilam cu ele. Este in primul rand, intelegerea si dovada de respect a faptului ca rasa umana este superioara: gandim, evoluam, avem idei, nevoi si aspiratii complexe si diferite. Toleranta este opusul instinctului primar, rudimentar si animalic de reactie adversa sau violenta la orice nu se incadreaza in tiparul cunoscut si limitat al unui individ sau comunitate: idei, aspiratii, rutina, mentalitati, credinta.“


„Cu toate ca este confundata de multe ori cu "iertarea greselilor", toleranta este cu totul altceva: este capacitatea de a asculta si de a recunoaste valori sau idei dincolo de sentimente, de simpatii sau antipatii, este forta de a decoji mesajul de orice conotatie personala, este lupta activa si continua cu orice fel de discriminare, este inteligenta de a descoperi si analiza cauzele si nu efectele, este rabdarea de a intelege si nu impulsul de a presupune, este puterea de a fi consecvent si nu contaminat de dezamagiri.“


„Toleranta iti da frumusete, seninatate, optimism si bucurie. Nu este usor de atins, dar ca sa vedem daca merita pretul, sa cautam un exemplu de valoare nascuta din intoleranta. Eu una nu am gasit.“


„Pe de o parte, toleranta prea mare poate fi un semn de slabiciune, iar pe de alta parte, intoleranta excesiva face ca vanitatea sa-si spuna cuvantul in detrimentul inteligentei manageriale.“


„Traim si socializam intr-o lume a libertatilor, a opiniilor publice si a mentalitatilor fara constrangere. Activam intr-un mediu in care spiritul de toleranta reprezinta necesitatea care ne imbunatateste si care ne face sa evoluam. Voltaire definea toleranta ca fiind atributul umanitatii. Chiar si in momentele in care viata de zi cu zi iti arunca in cale piedici, intelegerea celorlalti te poate plasa pe linia de plutire si chiar deasupra ei.“


„In caracterul oricarui lider, toleranta este un atribut obligatoriu. Intelegerea fata de cei din jur este un semn de intelepciune care poate eradica probleme si care poate imbunatati caractere. Echipa din care faci parte este compusa din spirite, temperamente si mentalitati variate, avand ca scop comun adoptarea celui mai bun plan de actiune.

Nu vor exista niciodata doi indivizi cu pareri identice legate de fiecare subiect in parte.“

„Atunci cand nu se cunosc indeajuns sau cand nu au experiente comune, oamenii tind sa se judece unii pe altii pe baza unor presupuneri. Cele pe care le facem despre ceilalti au legatura cu credintele si valorile noastre, dar si cu toata suita de prejudecati acumulate de-a lungul existentei. Impresia pe care ne-o facem despre ceilalti poate fi influentata si de aprecierile pe care le fac in mod obisnuit cei din familie, din anturajul nostru, cel mai bun coleg sau prieten si se poate dovedi falsa. Toleranta ar presupune sa ne luptam permanent cu propriile noastre convingeri, cu stereotipurile de gandire, cu ideile noastre preconcepute pentru ca mintea sa ne fie pregatita sa accepte ideile, opiniile si felul de a fi diferit al celorlalti.“


„Toleranţa înseamnă bunul simţ de a nu fi egoist şi de a înţelege că ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanţă, pentru altul se situează pe primul loc. Lipsa toleranţei este egoism, iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume. Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaştere, deschiderea spiritului, comunicaţie şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţiune de ordin etic; ea e, de asemenea, şi o necesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă, contribuind astfel la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranţa nu este nici concesie, nici condescendenţă sau indulgenţă. Toleranţa este o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici intr-un caz ea nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale.Toleranţa trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi state.Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul (inclusiv pluralismul cultural), democraţia şi statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului şi absolutismului şi confirmă normele enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului.

În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamna a tolera nedreptatea socială, a renunţa la propriile convingeri, a face concesii în aceasta privinţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situaţia lor, prin felul lor de exprimare, prin comportamentul lor şi prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a fi cele care sunt. Ea semnifică faptul că nimeni nu trebuie să-şi impună propriile opinii altuia.


În lumea modernă, toleranţa este mai necesară ca oricând. Noi trăim într-o vreme marcată de mondializarea economiei şi de accelerarea mobilităţii, comunicaţiei, integrării şi interdependenţei, migraţiilor şi deplasărilor de mare amploare ale populaţiilor, urbanizării şi mutaţiilor în sfera formelor de organizare socială. Din moment ce nu există în lume o situaţie care să nu se caracterizeze prin diversitate, creşterea intoleranţei şi confruntărilor constituie o ameninţare potentială pentru orice regiune. Şi nu este vorba aici de o ameninţare ce s-ar limita la o anumită ţara, ci de o ameninţare universală. Toleranţa este necesară atât între indivizi cât şi în cadrul familiei şi comunităţii. Promovarea toleranţei şi modelarea atitudinilor faţă de diferite opinii, în sensul unei deschideri reciproce şi al solidarităţii, ar trebui să aibă loc în şcoli şi universităţi, prin intermediul educaţiei, acasă şi la locul de muncă. Mijloacele de informare în masă ar trebui să fie în măsură să joace un rol constructiv, favorizând dialogul şi dezbaterile libere şi deschise, propagând valorile toleranţei şi evidenţiind pericolul indiferenţei faţă de expansiunea ideologiilor şi al grupurilor intolerante. O atenţie deosebită ar trebui acordată grupurilor vulnerabile, dezavantajate din punct de vedere economic sau social, astfel încât să le fie asigurate protecţia legii şi măsurile sociale, mai ales în materie de locuinţă, muncă şi sănătate, cât şi a promovării şi integrării lor profesionale şi sociale.


Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri:

Poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică.
Poate reprezenta o acceptare sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.
Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă. Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte cu mult domeniul îngust al politicii.
Toleranţa mai poate înseamnă a "permite" ceva ceea ce ar putea fi suprimat. Acest punct de vedere este adoptat de specialiştii în diferite tehnici persuasive şi în războaie informaţionale.
Opusă toleranţei este intoleranţa, care poate merge până la fanatism.“

„... Să tolerezi pe cineva înseamnă să-i respecţi dreptul său fundamental la libertate, ceea ce înseamnă că orice om are dreptul să aibă orice opinii, convingeri, credinţe sau atitudini doreşte de cuviinţă cum şi tu ai acest drept. Să respecţi cuiva dreptul de a crede ce vrea nu înseamnă automat că-i împărtăşeşti convingerile, ci pur şi simplu îl laşi să exite după bunul plac, atâta timp cât respectivul prin bunul plac nu înţelege să îngrădească drepturile altcuiva.

Chestiunea e o problemă de moralitate, deci ţine de fiecare cât de mult este dispus să tolereze, dar ca principiu ideologic atât moralitatea cât şi toleranţa pot avea valori absolute spre care noi ca fiinţe ce pretindem a fi evoluate putem să tindem. Deci în concluzie fiecare tolerează atât cât consideră de cuviinţă, unii mai mult, alţii mai puţin, alţii spre deloc, dar la nivel ideal, ca principiu, toleranţa face apel la prima lege a moralităţii şi anume egalitatea drepturilor.“


„... dăm dovadă de toleranţă când îi acceptăm pe ceilalţi prin propriul lor fel de a fi, cu defecte, prin greşelile pe care le fac cu toţii prin simplul fapt că sunt oameni, dar şi cu diferenţele fizice şi spirituale. Toleranţa înseamnă îngăduinţă, indulgenţă şi totodata bunătate.A fi tolerant cu ceilalţi înseamnă a te tolera pe tine însuţi şi de asemenea a-i învăţa pe ceilalţi să se tolereze.
În final pot spune că trebuie să fim toleranţi pentru a ne putea numi oameni, astfel dând dovada de o calitate pură pe care nu o pot avea cu toţii.“

„ Toleranţa înseamnă cunoaşterea, recunoaşterea şi acceptarea modului de a fi al persoanelor şi grupurilor. Aceasta presupune alegerea deliberată de a nu interzice, a nu împiedica, a nu interveni în comportamentul unei persoane sau al unui grup chiar dacă noi dezaprobăm aceea purtare şi avem şi cunoştinţe şi puterea de a interzice sau împiedica.“


duminică, 11 mai 2014

Modele - partea I

„Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că sunt o marionetă din cârpă și mi-ar dărui o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ceea ce gândesc, însă în mod categoric aș gândi tot ceea ce zic. Aș da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valorează, ci pentru ceea ce semnifică. Aș dormi mai puțin, dar aș visa mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge când ceilați se opresc, m-aș trezi când ceilalți dorm. Aș asculta când ceilalți vorbesc și cât m-aș bucura de o înghețată cu ciocolată!
Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucățică de viață, m-aș îmbrăca foarte modest, m-aș întinde la soare, lăsând la vederea tuturor nu numai corpul, ci și sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu dacă aș avea inimă, aș grava ura mea peste ghiață și aș aștepta până soarele răsare. Aș picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, și un cântec al lui Serrat ar fi serenadă pe care i-aș oferi-o lunii. Aș uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simți durerea spinilor și sărutul încarnat al petalelor… Dumnezeul meu, dacă aș avea o bucățică de viață… N-aș lasă să treacă nici o zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc. Aș convinge pe fiecare femeie sau bărbat spunându-le că sunt favoriții mei și aș trăi îndrăgostit de dragoste.
Oamenilor le-aș demonstra cât se înșală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc, neștiind că îmbătrânesc când nu se mai îndrăgostesc! Unui copil i-aș da aripi, dar l-aș lăsa să învețe să zboare singur. Pe bătrâni i-aș învăța că moartea nu vine cu bătrânețea, ci cu uitarea. Atâtea lucruri am învățat de la voi, oamenii… Am învățat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui, însă fără să bage de seamă că adevărata fericire rezidă în felul de a-l escalada. Am învățat că atunci când un nou născut strânge cu pumnul lui micuț, pentru prima oară, degetul părintelui, l-a acaparat pentru întotdeauna.
Am învățat că um om are dreptul să se uite în jos la altul, doar atunci când ar trebui să-l ajute să se ridice. Sunt atâtea lucruri pe care am putut să le învăț de la voi, dar nu cred că mi-ar servi, deoarece atunci când o să fiu băgat în interiorul acelei cutii, înseamnă că în mod neferecit mor.
Spune întotdeauna ce simți și fă ceea ce gândești. Dacă aș știi că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aș îmbrățișa foarte strâns și l-aș rugă pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aș știi că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieșind pe ușă, ți-aș da o îmbrățișare, un sărut și te-aș chema înapoi să-ți dau mai multe. Dacă aș știi că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aș înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată și încă o dată până la infinit. Dacă aș știi că acestea ar fi ultimele minute în care te-aș vedea, aș spune “te iubesc”și nu mi-aș asuma, în mod rostesc, gândul că deja știi.
Întotdeauna există ziua de mâine și viața ne dă de fiecare dată altă oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar dacă cumva greșesc și ziua de azi este tot ce ne rămâne, mi-ar face plăcere să-ți spun cât te iubesc, că niciodată te voi uita.
Ziua de mâine nu-i este asigurată nimănui, tânăr sau bătrân. Azi poate să fie ultima zi când îi vezi pe cei pe care-i iubești. De aceea, nu mai aștepta, fă-o azi, întrucât dacă ziua de mâine nu va ajunge niciodată, în mod sigur vei regretă ziua când nu ți-ai făcut timp pentru un surâs, o îmbrățișare, un sărut și că ai fost prea ocupat că să le conferi o ultima dorință. Să-i menții pe cei pe care-i iubești aproape de ține, spune-le la ureche cât de multă nevoie ai de ei, iubește-i și tratează-i bine, ia-ți timp să le spui “îmi pare rău”, “iartă-mă”, “te rog” și toate cuvintele de dragoste pe care le știi.
Nimeni nu-și va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete. Cere-i Domnului tăria și înțelepciunea pentru a le exprimă. Demonstrează-le prietenilor tăi cât de importanți sunt pentru tine.“
Gabriel Garcia Marquez

Care ar fi calitățile morale ale unui om

Deseori auzim: „nu mai există respect!“ sau „nu mai există bun simț!“ și suntem înclinați să credem că este adevărat. Dar totuși mai există oameni cu calități morale. Nu îi observăm pentru că aceștia nu ies în față.
Dar care ar fi calitățile morale sau virtuțile unui om? O să încerc să enumăr câteva și vă rog să adăugați și vostru la comentarii:
  • iubirea sau dragostea
  • înțelepciunea
  • bunul simț
  • toleranța
  • răbdarea
  • curajul, bărbăția și fermitatea
  • bunătatea
  • blândețea
  • altruismul
  • generozitatea
  • cumpătarea și autocontrolul
  • înfrânarea
  • sinceritatea
  • modestia sau smerenia
  • responsabilitatea
  • puterea de a ierta
  • dorința de cunoaștere
Toate acestea ar trebui să ne caracterizeze. Să ne străduim să le dobândim!