Citate:
„Ce este toleranța? Atributul umanității.“
„Discordia este marele rău al speciei umane, iar toleranţa este singurul leac.“
Voltaire
Helen Keller
„Toleranta pentru mine reprezinta o forma superioara de intelegere, intelepciune, putere si civilizatie. Este nevoie de educatie si cultura, asimilata sau mostenita, de intelegere a sinelui, in primul rand, de cuprinderea efectelor lipsei de toleranta ca sa ajungi la profunzimea si capacitatea luxului de a fi tolerant. Pentru ca toleranta nu inseamna renuntare, slabiciune sau indiferenta, cu toate ca de multe ori, in mod gresit, tindem sa o asimilam cu ele. Este in primul rand, intelegerea si dovada de respect a faptului ca rasa umana este superioara: gandim, evoluam, avem idei, nevoi si aspiratii complexe si diferite. Toleranta este opusul instinctului primar, rudimentar si animalic de reactie adversa sau violenta la orice nu se incadreaza in tiparul cunoscut si limitat al unui individ sau comunitate: idei, aspiratii, rutina, mentalitati, credinta.“
„Cu toate ca este confundata de multe ori cu "iertarea greselilor", toleranta este cu totul altceva: este capacitatea de a asculta si de a recunoaste valori sau idei dincolo de sentimente, de simpatii sau antipatii, este forta de a decoji mesajul de orice conotatie personala, este lupta activa si continua cu orice fel de discriminare, este inteligenta de a descoperi si analiza cauzele si nu efectele, este rabdarea de a intelege si nu impulsul de a presupune, este puterea de a fi consecvent si nu contaminat de dezamagiri.“
„Toleranta iti da frumusete, seninatate, optimism si bucurie. Nu este usor de atins, dar ca sa vedem daca merita pretul, sa cautam un exemplu de valoare nascuta din intoleranta. Eu una nu am gasit.“
„Pe de o parte, toleranta prea mare poate fi un semn de slabiciune, iar pe de alta parte, intoleranta excesiva face ca vanitatea sa-si spuna cuvantul in detrimentul inteligentei manageriale.“
„Traim si socializam intr-o lume a libertatilor, a opiniilor publice si a mentalitatilor fara constrangere. Activam intr-un mediu in care spiritul de toleranta reprezinta necesitatea care ne imbunatateste si care ne face sa evoluam. Voltaire definea toleranta ca fiind atributul umanitatii. Chiar si in momentele in care viata de zi cu zi iti arunca in cale piedici, intelegerea celorlalti te poate plasa pe linia de plutire si chiar deasupra ei.“
„In caracterul oricarui lider, toleranta este un atribut obligatoriu. Intelegerea fata de cei din jur este un semn de intelepciune care poate eradica probleme si care poate imbunatati caractere. Echipa din care faci parte este compusa din spirite, temperamente si mentalitati variate, avand ca scop comun adoptarea celui mai bun plan de actiune.
Nu vor exista niciodata doi indivizi cu pareri identice legate de fiecare subiect in parte.“
„Atunci cand nu se cunosc indeajuns sau cand nu au experiente comune, oamenii tind sa se judece unii pe altii pe baza unor presupuneri. Cele pe care le facem despre ceilalti au legatura cu credintele si valorile noastre, dar si cu toata suita de prejudecati acumulate de-a lungul existentei. Impresia pe care ne-o facem despre ceilalti poate fi influentata si de aprecierile pe care le fac in mod obisnuit cei din familie, din anturajul nostru, cel mai bun coleg sau prieten si se poate dovedi falsa. Toleranta ar presupune sa ne luptam permanent cu propriile noastre convingeri, cu stereotipurile de gandire, cu ideile noastre preconcepute pentru ca mintea sa ne fie pregatita sa accepte ideile, opiniile si felul de a fi diferit al celorlalti.“
În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamna a tolera nedreptatea socială, a renunţa la propriile convingeri, a face concesii în aceasta privinţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situaţia lor, prin felul lor de exprimare, prin comportamentul lor şi prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a fi cele care sunt. Ea semnifică faptul că nimeni nu trebuie să-şi impună propriile opinii altuia.
În lumea modernă, toleranţa este mai necesară ca oricând. Noi trăim într-o vreme marcată de mondializarea economiei şi de accelerarea mobilităţii, comunicaţiei, integrării şi interdependenţei, migraţiilor şi deplasărilor de mare amploare ale populaţiilor, urbanizării şi mutaţiilor în sfera formelor de organizare socială. Din moment ce nu există în lume o situaţie care să nu se caracterizeze prin diversitate, creşterea intoleranţei şi confruntărilor constituie o ameninţare potentială pentru orice regiune. Şi nu este vorba aici de o ameninţare ce s-ar limita la o anumită ţara, ci de o ameninţare universală. Toleranţa este necesară atât între indivizi cât şi în cadrul familiei şi comunităţii. Promovarea toleranţei şi modelarea atitudinilor faţă de diferite opinii, în sensul unei deschideri reciproce şi al solidarităţii, ar trebui să aibă loc în şcoli şi universităţi, prin intermediul educaţiei, acasă şi la locul de muncă. Mijloacele de informare în masă ar trebui să fie în măsură să joace un rol constructiv, favorizând dialogul şi dezbaterile libere şi deschise, propagând valorile toleranţei şi evidenţiind pericolul indiferenţei faţă de expansiunea ideologiilor şi al grupurilor intolerante. O atenţie deosebită ar trebui acordată grupurilor vulnerabile, dezavantajate din punct de vedere economic sau social, astfel încât să le fie asigurate protecţia legii şi măsurile sociale, mai ales în materie de locuinţă, muncă şi sănătate, cât şi a promovării şi integrării lor profesionale şi sociale.
Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri:
Poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică.
Poate reprezenta o acceptare sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.
Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă. Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte cu mult domeniul îngust al politicii.
Toleranţa mai poate înseamnă a "permite" ceva ceea ce ar putea fi suprimat. Acest punct de vedere este adoptat de specialiştii în diferite tehnici persuasive şi în războaie informaţionale.
Opusă toleranţei este intoleranţa, care poate merge până la fanatism.“
Chestiunea e o problemă de moralitate, deci ţine de fiecare cât de mult este dispus să tolereze, dar ca principiu ideologic atât moralitatea cât şi toleranţa pot avea valori absolute spre care noi ca fiinţe ce pretindem a fi evoluate putem să tindem. Deci în concluzie fiecare tolerează atât cât consideră de cuviinţă, unii mai mult, alţii mai puţin, alţii spre deloc, dar la nivel ideal, ca principiu, toleranţa face apel la prima lege a moralităţii şi anume egalitatea drepturilor.“
În final pot spune că trebuie să fim toleranţi pentru a ne putea numi oameni, astfel dând dovada de o calitate pură pe care nu o pot avea cu toţii.“
